Duminica Invierii

Un lucru pe care nu vrem să-l înţelegem, pe care nu-l înţelegeau nici contemporanii Domnului. Cei ce aşteptau venirea lui Mesia în slavă. Ce nu puteau înţelege ei, ce nu putem înţelege noi: că Dumnezeu, cum spune Kierkegaard, nu e un imens papagal roşu.
Dacă în piaţă ar apărea dintr-odată şi din senin o uriaşă pasăre violent colorată, de bună seamă că toată omenirea s-ar năpusti să vadă şi ar pricepe că nu e lucru obişnuit.
Credinţa, pocăinţa în felul acesta ar fi prea uşoare. Mură-n gură. Na-ţi paraua, dă-mi sarmaua.
Ni se cere însă a crede în deplină libertate şi s-ar zice că — mai rău decât atât — scenariul se desfăşoară als ob am fi nu numai pe deplin abandonaţi, ci şi că — pe deasupra, colac peste pupăză — pronia dinadins face totul ca să nu credem; îi place - zice-s-ar — să acumuleze piedicile, să ne înmulţească riscurile, să adune argumente pentru a preface bine intenţionata dorinţă de evlavie în imposibilitate.
Drumurile care duc spre credinţă poartă aceleaşi nume, toate: pariu, aventură, incertitudine, cuget de om nebun. Dostoievski: dacă Dumnezeu n-a coborât de pe cruce, pricina este că voia să-l convertească pe om nu prin constrângerea unui miracol exterior evident, ci prin libertatea de a crede şi dându-i prilejul de a-şi manifesta îndrăzneala.
Când i se spunea Domnului pe Golgota: mântuieşte-te pe tine şi atunci vom crede, greşeala era de fapt de ordin lingvistic, se judeca în temeiul unei confuzii de termeni. Dacă s-ar fi coborât de pe cruce nu mai era nevoie să se
creadă, ar fi avut loc doar recunoaşterea unui fapt (ca în cazul papagalului roşu: coborârea de pe cruce ar fi constituit un irezistibil papagal roşu).
Ni se cere — invitaţie la temerară vitejie şi palpitantă aventură — ceva mai tainic şi mai ciudat: să contestăm evidenţa şi să acordăm încredere unui ne-fapt.

(Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii)


Radiohead - Rabbit in your headlights
ÎncÄ?rcat de Alexander_Band. - Music videos, artist interviews, concerts and more.

Sambata Mare (E vegno in parte ove non e che luca)

"Io era nuovo in questo stato,
quando ci vidi venire un possente,
con segno di vittoria coronato.

Trasseci l'ombra del primo parente,
d'Abel suo figlio e quella di Noe,
di Moise legista e ubidente;

Abraam patriarca e David re,
Israel con lo padre e co' suoi nati
e con Rachele, per cui tanto fé;

e altri molti, e feceli beati.
E vo' che sappi che, dinanzi ad essi,
spiriti umani non eran salvati".

(La Divina Commedia, Inferno, Canto IV - Dante Aligheri)

Traducerea aici.

Vinerea Mare

29. Iar cei ce treceau pe acolo Îl huleau, clătinându-şi capetele şi zicând: Huu! Cel care dărâmi templul şi în trei zile îl zideşti.
30. Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi, coborându-Te de pe cruce!
31. De asemenea şi arhiereii, batjocorindu-L între ei, împreună cu cărturarii, ziceau: Pe alţii a mântuit, dar pe Sine nu poate să Se mântuiască!
32. Hristos, regele lui Israel, să Se coboare de pe cruce, ca să vedem şi să credem. Şi cei împreună răstigniţi cu El Îl ocărau.
33. Iar când a fost ceasul al şaselea, întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea.
34. Şi la al nouălea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, lama sabahtani?, care se tălmăceşte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?
(Sfanta Evanghelie dupa Marcu)

Joia Mare

32. Şi au venit la un loc al cărui nume este Ghetsimani, şi acolo a zis către ucenicii Săi: Şedeţi aici până ce Mă voi ruga.
33. Şi a luat cu El pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi a început a Se tulbura şi a Se mâhni.
34. Şi le-a zis lor: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi.
35. Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi Se ruga, ca, de este cu putinţă, să treacă de la El ceasul (acesta).
36. Şi zicea: Avva Părinte, toate sunt Ţie cu putinţă. Depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voieşti Tu.
(Sfanta Evanghelie dupa Marcu)

Secvente de Paste. 2009.

Ca de obicei imi voi petrece Pastele alaturi de parinti, intr-un tipic oras romanesc de provincie.

In camera alaturata, bunica mea de 88 de ani, imobilizata la pat, asculta non-stop slujbele religioase transmise la radio. Cantecele popesti greu inteligibile si lalaite constituie fondul sonor permanent, indiferent ca rad, vorbesc la telefon, povestesc sau scriu pe net. Imi transmit un vag si enervant sentiment de vinovatie, am senzatia ca ar trebui sa adopt o pozitie cucernica si ca ar trebui sa le ascult in tacere si meditatie, dar cine are chef de asa ceva pentru ore intregi, cand afara e soare si au inflorit pomii, iar pe ai mei ii vad abia a doua oara in anul acesta?

La televizor am vazut azi-noapte un (pseudo)documentar despre “Adevaratul mormant al lui Isus” – o alegere ciudata facuta de ProTV pentru Vinerea Mare. Realizatorii invarteau dovezile si argumentatiile pana iesea asa cum vroiau ei, elementele ce nu se potriveau erau neglijate sau eliminate, iar tehnicile de showbiz erau folosite pana la ridicol pentru a sublinia pretinsa “rigurozitate stiintifica” a cercetarii.

Mesajele sponsorilor, ce trebuiau a fi demonstrate cu orice pret, puteau fi intuite dupa pimul sfert de ora:

- Isus Hristos a fost un om bun, un mare predicator, dar NU a inviat. Nu a fost Dumnezeu coborat pe Pamant, ci un om ca noi toti. Rabinii sustin asta de peste 2000 de ani.

- A avut nevasta si copil, iar sotia sa Maria Magdalena a fost cea mai importanta persoana din anturajul sau si «adevarata fondatoare a Crestinismului », asa cum « descoperea » o doamna « savanta » de la Universitatea Libera din Berlin ( !?) – watch out domnule Papa, sfantul Petru e un impostor, in curand o popesa isi va revendica intaietatea!

Astept cu interes “dovezile stiintifice” cum ca Apostolul Pavel era homosexual.

Am inteles mai usor optiunea ProTV-ului dupa sfarsitul filmului, cand am vazut sloganul pe care l-au adoptat pentru aceste zile : « Oamenii sunt Lumina « . Cred ca si lui Marx i-ar fi placut.

Pe blogul sau, domnul, fost tovaras Ion Iliescu ne transmite urari cu ocazia « Sfintei Sarbatori a Invierii Domnului” iar un pic mai jos ne spune iarasi ca asistam la sfarsitul capitalismului, moment pe care domnia sa il tot asteapta din adolescenta. Adevarat Echilibru !

Toate site-urile de stiri sau de presa incep inevitabil cu stirea eliberarii lui Gigi Becali din arestul preventiv. Unii aplauda gestul crestinesc de a ii permite inculpatului sa petreaca Pastele cu familia, altii vad eliberarea sa drept o repetare a povestii lui Barabas de acum 2009 de ani. (Daca Gigi e Barabas, cine este Hristos?) Dar, fara exceptie, toti sunt de acord asupra conotatiilor mistice ale gestului unei justitii ce zice de patru ori intr-un fel si apoi se suceste, de a ii da drumul din inchisoare unui cioban semianalfabet dar bogat ce mai intai a prins niste oameni pe strada si i-a bagat in portbagaj, iar mai apoi “i-a iertat”. Avem si noi romanii revelatiile noastre.

Ieri, protectia consumatorului a dat iama in piata orasului si i-a gonit pe toti cei care vindeau carne de miel, probabil in urma reclamatiilor primite de la cele doua “supermarketuri” din oras cum ca acestia nu aveau toate hartiile in ordine. Astazi am mers la pietarii capitalisti ca sa cumparam miel: nu mai aveau. Asa ca de Paste o sa mancam porc.

In aceasta lume plina de certitudinea faptului ca tot ceea ce este, e de fapt o minciuna, incerc sa imi pastrez si eu echilibrul, diferit de cel al domnului Iliescu. Isus Hristos a inviat si nu a facut sex in viata lui. Maria Magdalena i-a fost credincioasa, dar nu metresa sau sefa de campanie, ci doar o prezenta umila si discreta asa cum erau femeile in secolul I. Predicile religioase pot sa nu fie plictisitoare si acuzatoare, ci emotionante si profunde, asa cum in urma cu multi ani l-am auzit pe parintele Galeriu in noaptea de Inviere la biserica Silvestru. Iliescu a fost, este si va ramane un comunist, nu alteva, iar “capitalismul” al carui sfarsit il tot anunta nu este de fapt decat Libertatea si Proprietatea, valori etern umane opuse ambitiei unor indivizi de a conduce si dicta ei tuturor celorlalti cine, ce, cum si cat trebuie sa faca. Becali este un escroc violent, nu un martir crestin, iar Justitia romana este in 2009 aceeasi din 1999 si din 2019 in ciuda discursurilor unui politician talentat precum Basescu. A, si mi-as dori ca intre a consuma carne de miel necontrolata sanitar si a nu manca deloc miel sa mai am si o a treia alternativa.

As dori sa va arat o fotografie cu ciresul inflorit, batran de 70 de ani, dar va trebui sa astept pana ma intorc la Bucuresti. Eu ma duc sa mai vorbesc cu bunica mea, care stiu ca ma asteapta dincolo ca intotdeauna, iar voua va doresc liniste si bucurie in zilele acestea si va spun, in avans pentru ziua de maine, simplu:

Hristos a Inviat!