luni, 27 aprilie 2009

Aş fi curios să-l cunosc


În ultimele trei săptămâni am zburat 54 de ore cu avionul.

Ce nu se poate cumpăra?
Fericirea.

Cea mai puternică dorinţă neîmplinită?
Mi-e greu să răspund, pentru că sunt lacom.

Ce aţi lua în lumea de apoi?
Formula clasică e că nu luăm nimic cu noi... Totuşi: un lucru, o idee, un sentiment. Mi-aş lua Trivia (n.r. - joc de cultură generală).

Un obicei excentric?
Desenez în timp ce vorbesc şi mă ajut întotdeauna de desen în comunicarea cu colaboratorii. Îmi plac slide-urile (n.r. - prezentări electronice), dar prefer desenele.

Cum sunteţi ca şef? Nu sunt. Îmi place să cred că sunt un lider. Am colaboratori, nu subordonaţi.

norocul este întâmplarea de a te afla la locul potrivit, în momentul potrivit, pentru care te pregăteşti toată viaţa.

O afacere e bună doar atunci când câştigă toate părţile implicate, iar transparenţa e obligatorie.

De ce sunteţi duşmănit?
Pentru că sunt antipatic.

Deveneam fiară cu cei pe care nu-i vedeam călăuziţi de pasiune pentru ceea ce fac, care ocupau locul degeaba.

Aveţi prieteni vechi de condiţie modestă?
Da. Mă văd cu ei şi diferenţele de statut social sau de avere n-au importanţă.

Cum vi se adresează colaboratorii?
La persoana a doua singular,

Cum vă vedeţi ca bunic?
Cu greu. Acum mă simt ca la 25 de ani, uneori am senzaţia că n-am evoluat.

Conduc rar, de obicei în maşină lucrez, în timp ce fac naveta. Maşina, pentru mine, are o funcţie utilă.

Definiţi moralitatea.
Fiecare comunitate are un cod etic. A te înscrie în el cât faci parte din comunitate înseamnă moralitate. Mai mult de atât nu se poate spune atât timp cât accepţi că şi ceilalţi pământeni îţi sunt egali.

De când treceam printr-o fabrică de-a mea şi am auzit un muncitor spunându- le colegilor: “Fraţilor, a venit oligarhul nostru”, mă amuză.

Cât la sută din realizările dv. sunt talent şi cât noroc?
Eu nu cred în talent şi nici în specialişti. Cred în inteligenţă, motivaţie, inspiraţie. Toate se moştenesc, dar vin şi din educaţie. Cultura e ce-ţi rămâne după ce ai uitat, iar fundamentul cultural e cel mai important în ce realizezi în viaţă.

Când aţi fost ultima oară cu metroul?
Acum două săptămâni, de la Pipera la Universitate. Metroul e un antidot excelent la aglomeraţia de pe străzi.

Nu s-a mirat nimeni?
Unii se mai uitau insistent. Eu însă merg mult şi pe jos.

Părinţii dv. mai trăiesc?
Tata ar fi trebuit să aibă 106 ani, mama are 80. Eu şi fratele meu am încercat s-o facem să recupereze, în ultimii 20 de ani, ce n-a făcut într-o viaţă: e o pensionară care călătoreşte prin lume cu prietenii ei.

Ce-mi mai place de omul asta!

Sunteţi pe stradă şi vă iese în cale Dinu Patriciu. Care este primul gând pentru el?
Aş fi curios să-l cunosc.

Da, si eu.

vineri, 24 aprilie 2009

Rock, metale, gothic, symphonic etc in vara aceasta

Ce vreau sa vad:

Anathema la Bucuresti

Tarja la Bucuresti

Carlos Santana la Bucuresti (B'estfest)

Manowar la Bucuresti (B'estfest Aftershock)

Tristania la Sibiu (Artmania)

My Dying Bride la Sibiu (Artmania)

si... Nightwish tot la Sibiu (Artmania)

Pe Santana, Manowar si Tristania ii voi vedea in premiera, pe ceilalti i-am mai vazut. In ceea ce o priveste pe Tarja va fi chiar a treia oara cand o voi asculta live! Mi-am luat deja bilete la toate, mai putin Santana si Manowar, dar voi rezolva in curand si aceasta problema.

Ca aperitiv, un Nightwish vechi de tot, din 1996:

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Secvente de Paste. 2009.

Ca de obicei imi voi petrece Pastele alaturi de parinti, intr-un tipic oras romanesc de provincie.

In camera alaturata, bunica mea de 88 de ani, imobilizata la pat, asculta non-stop slujbele religioase transmise la radio. Cantecele popesti greu inteligibile si lalaite constituie fondul sonor permanent, indiferent ca rad, vorbesc la telefon, povestesc sau scriu pe net. Imi transmit un vag si enervant sentiment de vinovatie, am senzatia ca ar trebui sa adopt o pozitie cucernica si ca ar trebui sa le ascult in tacere si meditatie, dar cine are chef de asa ceva pentru ore intregi, cand afara e soare si au inflorit pomii, iar pe ai mei ii vad abia a doua oara in anul acesta?

La televizor am vazut azi-noapte un (pseudo)documentar despre “Adevaratul mormant al lui Isus” – o alegere ciudata facuta de ProTV pentru Vinerea Mare. Realizatorii invarteau dovezile si argumentatiile pana iesea asa cum vroiau ei, elementele ce nu se potriveau erau neglijate sau eliminate, iar tehnicile de showbiz erau folosite pana la ridicol pentru a sublinia pretinsa “rigurozitate stiintifica” a cercetarii.

Mesajele sponsorilor, ce trebuiau a fi demonstrate cu orice pret, puteau fi intuite dupa pimul sfert de ora:

- Isus Hristos a fost un om bun, un mare predicator, dar NU a inviat. Nu a fost Dumnezeu coborat pe Pamant, ci un om ca noi toti. Rabinii sustin asta de peste 2000 de ani.

- A avut nevasta si copil, iar sotia sa Maria Magdalena a fost cea mai importanta persoana din anturajul sau si «adevarata fondatoare a Crestinismului », asa cum « descoperea » o doamna « savanta » de la Universitatea Libera din Berlin ( !?) – watch out domnule Papa, sfantul Petru e un impostor, in curand o popesa isi va revendica intaietatea!

Astept cu interes “dovezile stiintifice” cum ca Apostolul Pavel era homosexual.

Am inteles mai usor optiunea ProTV-ului dupa sfarsitul filmului, cand am vazut sloganul pe care l-au adoptat pentru aceste zile : « Oamenii sunt Lumina « . Cred ca si lui Marx i-ar fi placut.

Pe blogul sau, domnul, fost tovaras Ion Iliescu ne transmite urari cu ocazia « Sfintei Sarbatori a Invierii Domnului” iar un pic mai jos ne spune iarasi ca asistam la sfarsitul capitalismului, moment pe care domnia sa il tot asteapta din adolescenta. Adevarat Echilibru !

Toate site-urile de stiri sau de presa incep inevitabil cu stirea eliberarii lui Gigi Becali din arestul preventiv. Unii aplauda gestul crestinesc de a ii permite inculpatului sa petreaca Pastele cu familia, altii vad eliberarea sa drept o repetare a povestii lui Barabas de acum 2009 de ani. (Daca Gigi e Barabas, cine este Hristos?) Dar, fara exceptie, toti sunt de acord asupra conotatiilor mistice ale gestului unei justitii ce zice de patru ori intr-un fel si apoi se suceste, de a ii da drumul din inchisoare unui cioban semianalfabet dar bogat ce mai intai a prins niste oameni pe strada si i-a bagat in portbagaj, iar mai apoi “i-a iertat”. Avem si noi romanii revelatiile noastre.

Ieri, protectia consumatorului a dat iama in piata orasului si i-a gonit pe toti cei care vindeau carne de miel, probabil in urma reclamatiilor primite de la cele doua “supermarketuri” din oras cum ca acestia nu aveau toate hartiile in ordine. Astazi am mers la pietarii capitalisti ca sa cumparam miel: nu mai aveau. Asa ca de Paste o sa mancam porc.

In aceasta lume plina de certitudinea faptului ca tot ceea ce este, e de fapt o minciuna, incerc sa imi pastrez si eu echilibrul, diferit de cel al domnului Iliescu. Isus Hristos a inviat si nu a facut sex in viata lui. Maria Magdalena i-a fost credincioasa, dar nu metresa sau sefa de campanie, ci doar o prezenta umila si discreta asa cum erau femeile in secolul I. Predicile religioase pot sa nu fie plictisitoare si acuzatoare, ci emotionante si profunde, asa cum in urma cu multi ani l-am auzit pe parintele Galeriu in noaptea de Inviere la biserica Silvestru. Iliescu a fost, este si va ramane un comunist, nu alteva, iar “capitalismul” al carui sfarsit il tot anunta nu este de fapt decat Libertatea si Proprietatea, valori etern umane opuse ambitiei unor indivizi de a conduce si dicta ei tuturor celorlalti cine, ce, cum si cat trebuie sa faca. Becali este un escroc violent, nu un martir crestin, iar Justitia romana este in 2009 aceeasi din 1999 si din 2019 in ciuda discursurilor unui politician talentat precum Basescu. A, si mi-as dori ca intre a consuma carne de miel necontrolata sanitar si a nu manca deloc miel sa mai am si o a treia alternativa.

As dori sa va arat o fotografie cu ciresul inflorit, batran de 70 de ani, dar va trebui sa astept pana ma intorc la Bucuresti. Eu ma duc sa mai vorbesc cu bunica mea, care stiu ca ma asteapta dincolo ca intotdeauna, iar voua va doresc liniste si bucurie in zilele acestea si va spun, in avans pentru ziua de maine, simplu:

Hristos a Inviat!

joi, 9 aprilie 2009

Am avut o revelatie

Oracolul de la Gara de Nord vorbeste din nou:

Cred ca memorandumul cu FMI in forma actuala nu va fi semnat niciodata.

Acum 5 minute l-am vazut pe Berceanu la TV confirmand ca FMI a conditionat semnarea memorandumului de adoptarea unei rectificari bugetare care sa se incadreze in limitele agreate cu ei (deficit 4,7% etc).

Am dubii foarte mari ca actualul guvern este in stare sa elaboreze si sa adopte o proiectie bugetara CREDIBILA care sa se incadreze in acele limite.

Sanse de indeplinire: 70% (asa ca sa nu o luati chiar de sigura :P)

Varianta ceva mai optimista ar fi sa reuseasca totusi din 2-3 incercari, dupa ce primele vor fi respinse de Fond.